INTERVIU CU NEUROLOGUL GEN. PROF. DR. CONSTANTIN DUMITRU DULCAN de Cristian Muresanu – pentru cartea Biotransformari sub influenta psihicului.

Domnul Constantin Dumitru Dulcan este profesor de neurologie la Universitatea de Medicină şi Farmacie, Bucureşti, a activat ca Şef Clinică Neurologie la Spitalul Militar Central Bucureşti şi este Preşedintele Asociaţiei Române de Acupunctură şi al Revistei Române de Acupunctură. În perioada 1992-2003 i s-a decernat Premiul Academiei Române „Vasile Conta” pentru lucrarea „Inteligenţa Materiei”, Premiul „George Florin Cozma” pentru lucrarea „Somnul raţiunii” şi Premiul „Maurice Careme” pentru lucrarea „La métaphisyque dans l`oeuvre de Maurice Careme”. A mai fost nominalizat pentru: „World Medal of Honor”, „Man of the year 2003” de către Institutul Biografic American.
Este specialist în neurologie, psihiatrie, electroencefalografie, electromiografie, potenţiale evocate, terapia durerii, şi este membru al următoarelor societăţi academice şi ştiinţifice: Societatea Română de Neurologie, Societatea Română de Psihiatrie, Organizaţia Internaţională de Cercetare a Creierului, Societatea Română de Ştiinţă, Academia Americană de Neurologie, Societatea Română de Acupunctură, Societatea Internaţională de Medicină Computerizată şi Inginerie Clinică, Liga Română pentru Sănătate Mentală, Liga Internaţională contra Epilepsiei, Societatea Română de Neuropsihoendocrinologie. A scris numeroase lucrări de specialitate, eseuri de filosofia ştiinţei şi este autor şi/sau co-autor a peste 190 de articole ştiinţifice.
Are mai multe brevete de invenţii care au ca obiect aparate şi metode de explorare
electrofiziologică şi de terapie a durerii. A întreprins o serie de studii de laborator despre electrofiziologia tegumentului şi a descoperit o serie de fundamente ştiinţifice pentru terapia prin acupunctură. A descris noi corelaţii între configuraţia electrică a tegumentului şi starea fizică şi psihică a organismului.
A descris importanţa sistemului nervos autonom în medierea efectelor obţinute prin acupunctură. A definit conceptul de electroreglare, de homeostazie electrică şi informaţională. A creat noi metode pentru terapia durerii. Este interesat de conexiunile între modul de funcţionare a creierului şi legile Universului, între medicină, filozofie şi ştiinţe. Este interesat de literatură, artă şi medicină orientală.

 
Î: Cum se încadrează kundalini în fenomenele biologice şi psihice?

Constantin Dumitru Dulcan: Eu aş pleca de la ideea că există o energie esenţială a Universului, care este energia Viului şi ea este polarizată. După opinia mea, întregul Univers este polarizat în felul următor: un pol îl constituie algoritmul de creaţie al tuturor lucrurilor, care implică obligatoriu o inteligenţă, iar celălalt este polul autoperpetuării. Îndrăznesc să spun că una dintre cele mai puternice energii din Univers este kundalini şi aceasta are o forţă sau magnitudine mai mare decât cea a gândirii (sau a raţiunii), deoarece deseori instinctele depăşesc raţiunea. Analiza pe care am făcut-o înainte de a scrie cartea „Inteligenţa Materiei” a avut la bază tot ceea ce am citit şi experimentat în întreaga mea viaţă pentru a afla dacă Universul funcţionează în virtutea a ceea ce au descoperit toate ştiinţele. În acest fel am ajuns la existenţa unei inteligenţe observând că de fapt nimic nu poate funcţiona doar înşiruind lucrurile şi legându-le unul de altul, aşa după cum pretinde fizica newtoniană materialistă. Toate acele teorii nu pot explica funcţionarea reală a Universului decât dacă se introduce o nouă necunoscută, care este viaţa de dincolo de noi. De aici a pornit ideea cărţii mele „Inteligenţa Materiei”. În timp ce am realizat aceste studii am înţeles că ordinul suprem al Universului este autoperpetuarea.

 

Î: Dar omul este o fiinţă care poate să se situeze mai sus decât o simplă perpetuare şi el poate beneficia de numeroase alte avantaje. Cum transpunem toate acestea la om ?
Constantin Dumitru Dulcan: Energia kundalini concentrează un potenţial imens tocmai datorită faptului că Universul a „dorit” să îşi asigure această reproducere. Nu ştiu cui îi foloseşte această înmulţire la infinit. Probabil există o raţiune mai profundă, pe care eu nu o pot pătrunde, dar ştiu că kundalini ascunde un potenţial excepţional. Omul comun îşi foloseşte resursele biologice, ale acestui potenţial, într-o activitate sexuală exagerată, dar omul iniţiat şi omul cunoaşterii de sine, care a avut acces la acea cunoaştere despre tradiţiile orientale, face altceva cu aceste bioresurse şi energia care e asociată acestora. El o conservă. Acest potenţial imens care izvoreşte din zona situată la baza coloanei vertebrale poate fi consumată la modul banal cu cheltuiala unei energii extrem de preţioase (prin expulzarea exterioară potenţialului ei material netransformat – n.r.), esenţială vieţii sau ea poate fi sublimată şi transformată în forme superioare de energie. Trebuie să spun faptul că ea se uneşte cu energia creierului care susţine inteligenţa şi intuiţia, dinamizându-le foarte mult. Şi atunci, ai două alternative: ori te consumi banal într-o activitate sexuală excesivă şi prostească, ori sublimezi acest potenţial material în energie kundalini şi o transformi în energii mentale superioare. Marii creatori şi cercetători au fost în acelaşi timp oameni care au ştiut să facă acest lucru. Eu nu contest faptul că reproducerea este o necesitate la nivelul speciei şi este chiar un element sacru, nu aş vrea ca să se înţeleagă greşit, dar consumul inutil, excesiv şi dincolo de orice logică, numai pentru că este moda să facă toţi la fel, este foarte dăunător, în timp ce sublimarea ei are o mulţime de avantaje. Poţi să creezi opere de artă şi să străluceşti în domeniul tău iar acensionarea şi sublimarea acestei energii spre polii superiori ai fiinţei umane oferă proprietăţi noi şi excepţionale.

Î: Cum ar putea ştiinţa medicală să se apropie de aceste aspecte ?
Constantin Dumitru Dulcan: Nu o să reuşiţi uşor. Dacă o să citiţi ce am scris eu, afirm că nu sunt de acord cu ceea ce se întâmplă la ora actuală şi le mulţumesc profesorilor mei care mi-au dat să citesc cărţi despre spiritualitatea tantrică la vârsta de 14 ani … şi vă mărturisesc că la vremea aceea, imediat după război, nu existau asemenea cărţi, deoarece am înţeles exact ceea ce discutăm acum şi ce rost are această energie şi că este mult prea importantă pentru vitalitatea noastră pentru a o utiliza banal. În cariera mea medicală am lucrat cu tineri care îşi epuizau resursele, uneori de 5-6 ori pe zi, iar la aceştia apăreau procese de îmbătrânire accelerată, vulnerabilitate în faţa bolii, slăbiciune fizică şi psihică, … pot să vă spun că am cunoscut o pacientă care se confrunta cu o activitate sexuală excesivă şi căreia i-am spus că la vârsta de 20 ani va arăta de 30 şi nu m-a crezut, după care s-a întors la cabinetul meu şi mi-a spus: „m-am întors tocmai pentru ca să vă mărturisesc că aţi avut dreptate”. Din păcate, aici e un paradox, Universul …, ca să folosesc acest termen în calitate de eufemism, ne-a „dat” două fenomene de care ne putem folosi într-un fel sau altul. Ne-a dat cursa plăcerii sexuale, în care putem fi atraşi şi să cădem într-o capcană, cu un scop foarte bine „gândit”, tocmai pentru a nu se înceta reproducerea speciei, deoarece este în esenţa naturii ca ea să se autoperpetueze, … Deci Universul a dat omului cea mai mare plăcere dintre toate plăcerile vieţii, dar dacă omul nu are cunoaşterea necesară atunci această plăcere duce la o epuizare excesivă a acestei energii, dar în toată această poveste trebuie să fim moderaţi … şi cel de-al doilea fenomen foarte important care ne-a fost dat este liberul arbitru pe care Universul l-a „îngăduit” omului. Noi dispunem de o libertate practic nelimitată, decât, probabil, de propria minte. Putem să creem, să ajutăm, sau să distrugem tot. La modul general omul este liber să facă orice, dar cu această libertate el şi-a creat o civilizaţie şi s-a desprins de natură, de grotă, de haina pieii de animale şi a ajuns la confortul de civilizaţie din prezent care, indiscutabil, este un progress imens. Dar în acelaşi timp, libertatea aceasta ne-a permis să facem şi lucruri rele. Sexualitatea are un scop clar şi benefic dar aceasta depinde de modul în care e utilizată. Vedeţi, acelaşi instrument, precum un cuţit, pus în mâna unui chirurg salvează vieţi şi în cea a unui criminal le ia.

Î: Dar de ce ştiinţa medicală nu vrea să accepte aceste realităţi, deoarece există diferenţe clare între oamenii care folosesc eficient aceste resurse şi cei care le cheltuie fără nici o raţiune ?
Constantin Dumitru Dulcan: În primul rând ar trebui să existe o cale de mijloc în toate lucrurile, dar lumea modernă se conduce după modă. Modele sunt rezultatul unui popor pasiv. Noi niciodată nu am avut propriile iniţiative, ceea ce înseamnă că fie am copiat şi am imitat Estul, fie Vestul. Estul ştim bine ce „modă” a avut până în 1989, iar Vestul se schimbă cu „moda” de la o zi la alta. Deci moda actuală a Vestului este sex, droguri şi rock’n’roll dar nimeni nu pomeneşte nimic despre învăţătură. Pe urmă să nu uităm faptul că medicii sunt în primul rând oameni. Degeaba spunem acest lucruri pe faţă. Risc să-mi supăr toţi confraţii deoarece eu mă refer la cu totul altceva şi ei nu înţeleg. Aici nu se vorbeşte despre abstinenţă sau interdicţie, ci doar moderaţie. Sexualitatea e o funcţie normală fiecări fiinţe umane,… ar fi absurd să pretinzi un regim de mănăstire. În momentul în care ai reuşit să sublimezi această energie, organismul primeşte cu totul alte proprietăţi şi caracteristici. Kundalini este forţa care dublează energia tuturor celulelor noastre. Dar aici nu ajung mulţi oameni. Asta ar putea fi o problemă… dar poate că le-am putea sugera o înţelegere asupra faptului că excesul şi abuzul în vederea autosatisfacţiei personale nu este calea potrivită de a avea o relaţie sexuală. Indiscutabil, încurajarea sexualităţii exacerbate, pe numeroase canale TV specializate, atrage după sine consecinţe nedorite. Copiii de liceu care privesc aceste filme îşi încep viaţa sexuală, chiar fără ştirea părinţilor, la vârste de 11-12 ani, iar la 30 ajung să fie complet epuizaţi.

Î: Cum explicaţi faptul că la vârstă adultă, educarea bioalchimiei este mult mai dificilă decât în tinereţe ?
Constantin Dumitru Dulcan: Orice performanţă se obţine în tinereţe. În primul rând trebuie înţeles că fiecare lucru se poate face la timpul potrivit. Însă începerea vieţii sexuale la 11 ani este însoţită de consecinţe. Medicina nu împărtăşeşte ideile acestea despre sublimare şi transformare. Dumneavoastră aţi vorbit întâmplător cu mine, care m-am informat de la vârsta adolescenţei şi am citit ceva mai mult, dar ceilalţi citesc exclusiv numai ştiinţa clasică, care spune fă asta, fă aialaltă, fiecare vârstă are nevoie de o anumită metodă de prezentare a unei educaţii sexuale. Înainte de 1989 nu se vorbea deloc, era jenant poate chiar imoral să vorbeşti despre sexualitate, dar acum totul este excesiv de mult şi mediatizăm subiectul prin toate mijloacele. Este inadmisibil. Noi nu cunoaştem calea de mijloc. Originile noastre latine ne spun o mulţime de lucruri despre calea de mijloc. Moderaţia înseamnă totul. Dar noi facem pe dos. Practica mea medicală mi-a arătat că oamenii care fac abuz de sexualitate sunt devitalizaţi, se confruntă cu boli şi obsesii şi vor ajunge la dificultăţi în exercitarea actului sexual mai târziu, astfel că vor fi cuprinşi de complexe de inferioritate, depresii, trăiri nevrotice. Dumneavoastră aţi scăpat de migrene numai după ce aţi reuşit să faceţi această biotransformare deoarece abia atunci celulele corpului au primit o altă vitalitate. Aţi stat întâmplător de vorbă cu mine, care vreau să subliniez că nu sunt un habotnic, nu m-am dus la mănăstire, dar eu vorbesc aici despre tot ceea ce se numeşte moderaţie în biologie. Avem o societate complet demagogică, deoarece dacă Mass Media promovează atâta reclamă despre sexualitate încât, atunci când apar victimele, ea acuză şcoala, părinţii, rudele şi nu faptul că se prezintă filme care ilustrează toate detaliile în faţa minorilor. Victimele sunt rezultatul imitării acestui model din media. Televiziunea oferă modele şi nu educaţie. Şi dacă asta doreşte societatea, desigur, televiziunea este obligată să le ofere, dar atunci ar trebui să se simtă la fel de obligată să ofere şi modele pozitive, cel puţin pentru a-i permite acelui om, sau adolescent să aleagă între una şi alta. Măcar atât ar putea să facă media, dar dacă nu se oferă altceva decât exclusiv modelul rău, atunci unde vom ajunge?

 

Sursă: http://acropetal-illuminated.blogspot.ro/2012/06/interviu-cu-dr-constantin-dumitru.html